Pronumele personal

Pronumele personal (propriu-zis) este o parte de vorbire flexibilă care desemnează persoane. Are forme diferite, în funcție de persoană, iar la persoana a III-a prezintă forme și pentru genuri. Pronumele se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl înlocuiește.

Ea a plecat la școală. (Maria a plecat la școală.)
Ei au plecat la școală. (Elevii au plecat la școală.)

Pronumele personal arată persoana care vorbește (persoana I eu, noi), persoana cu care se vorbește (persoana a II-a tu, voi) și persoana despre care se vorbește (persoana a III-a el/dânsul, ea/dânsa, ei/dânșii, ele/dânsele).

Formele pronumelui personal

Pronumele personal are forme diferite după gen doar la persoana a III-a: masculin (el/dânsul, ei/dânșii), feminin (ea/dânsa, ele/dânsele), neutru (el/dânsul, ele/dânsele).

Pronumele personal are forme diferite în funcție de număr: singular (eu, tu, el/dânsul, ea/dânsa) și plural (noi, voi, ei/dânșii, ele/dânsele).

Formele pronumelui personal în funcție de caz

Pronumele personal nu are forme pentru persoana I și a III-a , la cazul vocativ. La cazul genitiv, nu are forme pentru persoana I și persoana a II-a.

La cazurile acuzativ și dativ, pronumele personal are forme accentuate și neaccentuate. Formele accentuate subliniază persoana despre care se comunică (mine – mie, tine – ție), iar formele neaccentuate nu accentuează persoana despre care se comunică.

! Formele accentuate răspund singure la întrebări, iar cele neaccentuate cu ajutorul formelor accentuate.
Pe el l-am văzut la film. (pe cine am văzut? pe el > prepoziție + formă accentuată)
L-am văzut la film. (pe cine am văzut? pe el l- > prepoziție + formă accentuată + formă neaccentuată)

! Regula de mai sus este folositoare în deosebirea formelor accentuate de cele neaccentuate. După ce se pune întrebarea, prima formă cu care se răspunde este accentuată.
Te-am auzit cântând. (pe cine am auzit? pe tine te- > prima formă accentuată tine, a doua formă neaccentuată te-)
Ne-au dat lacrimile. (cui au dat? nouă ne- > prima formă accentuată nouă, a doua forma neaccentuată ne-)

Pronumele personal la cazul nominativ
persoană singular plural
pers. I eu noi
pers. a II-a tu voi
pers. a III-a el (masculin, neutru)
ea (feminin)
ei (masculin)
ele (neutru, feminin)
Pronumele personal la cazul vocativ
persoană singular plural
pers. a II-a tu voi
Pronumele personal la cazul acuzativ
persoană
singular
plural
accentuat neaccentuat accentuat neaccentuat
pers. I mine noi ne
pers. a II-a tine te voi
pers. a III-a el (masculin, neutru)
ea (feminin)
îl, l (masculin, neutru)
(feminin)
ei (masculin)
ele (neutru, feminin)
îi, i (masculin)
le (neutru, feminin)

! La acuzativ, formele accentuate sunt întotdeauna însoțite de prepoziții.
Pe mine mă cheamă Cristian. (pe cine cheamă? pe mine)

! Formele neaccentuate determină totdeauna un verb și pot fi folosite singure sau împreună cu formele accentuate cu prepoziția pe (dublă exprimare).
strigă mama. (mă – formă accentuată)
Pe mine mă strigă mama. (pe mine mă – formă accentuată + formă neaccentuată – dublă exprimare)

Pronumele personal la cazul dativ
persoană
singular
plural
accentuat neaccentuat accentuat neaccentuat
pers. I mie îmi, mi nouă ne, ni
pers. a II-a ție îți, ți vouă vă, vi
pers. a III-a lui (masc, neutru)
ei (feminin)
îi, i (masculin, neutru, feminin) lor (masculin, neutru, feminin) le, li (masculin, feminin)
Pronumele personal la cazul genitiv
persoană singular plural
pers. a III-a (al, a, ai, ale) lui (masculin, neutru)
(al, a, ai, ale) ei (feminin)
(al, a, ai, ale) lor (masculin, neutru, feminin)

Alte forme de pronume personal pentru persoana a III-a

La persoana a III-a a pronumelui personal, pe lângă pronumele el, ea, ei, ele, se pot folosi și alte forme de pronume personal – dânsul, dânsa, dânșii, dânsele, considerate a fi o variantă de adresare mai politicoasă decât cea cu formele de bază. Aceste pronume sunt provenite din formele vechi ale pronumelui personal (însul, însa, înșii, însele), păstrate în limba curentă sub forma unor derivate cu prepozițiile întru, dintru, printru (într-însul, dintr-însul, printr-însul, într-înșii, dintr-înșii, printr-înșii, într-însa, dintr-însa).

persoană caz singular plural
pers. a III-a N. Ac. dânsul (masculin)
dânsa (feminin)
dânșii (masculin)
dânsele (feminin)
D. G. dânsului (masculin)
dânsei (feminin)
dânșilor (masculin)
dânselor (feminin)

Funcțiile sintactice ale pronumelui personal

În funcție de cazuri, pronumele personal poate avea următoarele funcții sintactice:

Funcțiile sintactice ale pronumelui personal la cazul nominativ

subiect
Noi mergem la școală. (cine mergem? noi)
! Spune tu, măi Ioane… (cine spune? tu; subiect, chiar dacă urmează un substantiv la vocativ; vezi mai jos exemplu cu pronume la vocativ)

nume predicativ
Fratele meu este el. (cine este fratele? el)
Invitații suntem noi. (cine sunt invitații? noi)
Grija mea sunt ei. (cine sunt grija? ei)

Funcțiile sintactice ale pronumelui personal la cazul acuzativ

complement direct
! Pronumele neaccentuate determină totdeauna un verb și are funcția sintactică de complement direct.
crede mama. (pe cine crede? (pe mine) mă – forma neaccentuată)

Pe mine mă crede. (pe cine crede? pe mine mă – dublă exprimare, formă accentuată + formă neaccentuată)
Crede-mă pe mine. (pe cine crede? pe mine mă – dublă exprimare, formă accentuată + formă neaccentuată)
crede pe mine. (pe cine crede? pe mine mă – dublă exprimare, formă accentuată + formă neaccentuată)

! Atenție la formele neaccentuate comune acuzativului și dativului
văd. (pe cine văd? (pe voi) vă)

complement indirect
Se bazează pe mine. (pe cine se bazează? pe mine)
! nu se poate adăuga forma neaccentuată pe mine ; aceasta este o metodă de a distinge între complement direct și indirect

Strigă la ei. (la cine strigă? la ei)

complement circumstanțial de loc
A pus caietul pe ea. (unde a pus? pe ea)
A venit la voi. (unde a venit? la voi)

complement circumstanțial de mod
Scrie frumos ca mine. (cum scrie? ca mine)

atribut pronominal prepozițional
Am primit vestea despre ei. (care veste? despre ei)

nume predicativ
Cărțile sunt pentru mine. (pentru cine sunt cărțile? pentru mine)

complement circumstanțial de agent

A fost certat de el. (de cine  fost certat? de el)

Funcțiile sintactice ale pronumelui personal la cazul dativ

complement indirect
Mie îmi place muzica. (cui place? mie îmi; dublă exprimare formă accentuată + formă neaccentuată)
Îmi place muzica. (cui place? (mie) îmi; formă neaccentuata)
Îmi dai mie cartea? (cui? mie îmi; dublă exprimare formă accentuată + formă neaccentuată)

! Atenție la formele neaccentuate comune acuzativului și dativului
spun. (cui spun? (vouă) vă)

atribut pronominal
Mâna-mi șade în buzunar. (mâna cui? (mâna mea) -mi)
Mâna-ți o sărut. (mâna cui? (mâna ta) -ți)

Funcțiile sintactice ale pronumelui personal la cazul genitiv

atribut pronominal genitival
Caietul lui este murdar. (al cui caiet? al lui)

nume predicativ
Cărțile sunt ale ei. (ale cui sunt? ale ei)

atribut pronominal prepozițional
A măturat trotuarul din jurul ei. (care trotuar? din jurul ei)

complement indirect
S-au repezit asupra ei. (asupra cui? asupra ei)

complement circumstanțial de loc
A pus ghiozdanul deasupra ei. (unde a pus? deasupra ei)

complement circumstanțial de timp
A plecat înaintea lor. (când a plecat? înaintea lor)

complement circumstanțial de mod
El a plecat în baza lor. (cum a plecat? în baza lor)

complement circumstanțial de cauză
Ea a plecat din cauza lui. (din ce cauza? din cauza lui)

Situații în care pronumele personal nu are funcție sintactică

pronume personal la cazul vocativ
O, iubire, tu! (însoțit de substantivul la vocativ iubire, pe care-l și înlocuiește)

pronumele personal are valoare neutră
! O are valoare neutră, nu înlocuiește un substantiv, deci nu are funcție sintactică. Se analizează împreună cu locuțiunea verbală
Am pus-o de mămăliga.
Am luat-o la fugă.
Am zbughit-o.

expresii formate cu verbele a da și a zice
! Nu înlocuiește un substantiv, deci nu are funcție sintactică. Se analizează împreună cu verbul.
El îi dă cu vorba.
Zi-i înainte.
Zi-i un cântec.

dativul etic
! Formele neaccentuate la persoana I și a II-a singular la dativ au un rol stilistic și sunt întâlnit în general în basme și balade populare.
Trântindu-mi-l (pe Greuceanu), îl băgă în pământ până la gât.

3 comentarii la “Pronumele personal

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.