Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv

Pronumele posesiv

Pronumele posesiv înlocuiește obiectul posedat și numele posesorului obiectului. Prin formele pe care le ia, indică persoana și numărul posesorului, iar prin articolul posesiv, care îl precede, indică genul și numărul obiectului posedat. Pronumele posesiv nu are forme proprii pentru persoana a III -a plural. Pentru a indica mai mulți posesori, se folosește pronumele personal la genitiv al (a, ai, ale) lor.

Penarul elevului este în ghiozdan. (penarul obiectul posedat, elevul posesorul)
Al său este în ghiozdan. (al său ‒ pronume posesiv; al ‒ obiectul posedat, său ‒ posesorul)

Formele pronumelui posesiv

gen un singur obiect posedat mai multe obiecte posedate
masculin feminin masculin feminin
un singur posesor
singular
pers. I al meu a mea ai mei ale mele
pers. a II-a al tău a ta ai tăi ale tale
pers. a III-a al său a sa ai săi ale sale
mai mulți posesori
plural
pers. I al nostru a noastră ai noștri ale noastre
pers. a II-a al vostru a voastră ai voștri ale voastre
pers. a III-a nu are forme proprii; se folosește pronumele personal la genitiv
al (a, ai, ale) lor
  • Mama a spălat hainele și pe ale sale le-a împăturit. (ale sale – pronume posesiv, numărul singular, saleindică posesorul – numărul singular, persoana a III-a; ale – indică obiectul posedat – genul feminin, plural)
  • Tata a spălat hainele și pe ale sale le-a împăturit. (ale sale – pronume posesiv, numărul singular, saleindică posesorul – numărul singular, persoana a III-a; ale – indică obiectul posedat – genul feminin, plural)
  • Ai noștri erau mai frumoși. (ai noștri – pronume posesiv, numărul plural, noștri indică posesorii – numărul plural, persoana I, ai – indică obiectul posedat – genul masculin, plural)

După cum se vede din exemplele anterioare, elementul pronominal (sale, noștri) indică numărul pronumelui posesiv, nu articolul posesiv (ale, ai).

! A lor este mai veche. (a lor – este pronume personal, nu pronume posesiv)

! Pronumele posesiv este întotdeauna însoțit de un articol posesiv și poate fi însoțit de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale.

Funcția sintactică a pronumelui posesiv

Pronumele posesiv poate avea funcția sintactică de subiect, nume predicativ, complement, atribut prepozițional.

subiect
Ai săi au venit. (cine au venit? ai săi)

nume predicativ
Caietul este al meu. (al cui este? al meu)

atribut pronominal
! Cărțile alor mei sunt vechi. (care cărți? alor mei) ! Atenție: nu este adjectiv pronominal, vezi excepțiile de mai jos, de la adjectivul pronominal posesiv!

atribut pronominal prepozițional
I-a plăcut cartea de la ai mei. (care carte? de la ai mei)

complement direct
I-am cunoscut pe ai tăi. (pe cine am cunoscut? pe ai tăi)

complement indirect
Cu ai tăi m-am întâlnit în centru. (cu cine m-am întâlnit? cu ai tăi)

complement de agent
Ai fost ajutat de ai mei. (de cine ai fost ajutat? de ai mei)

complement circumstanțial de mod
Prietenii mei joacă fotbal ca și ai tăi. (cum joacă? ca și ai tăi)

complement circumstanțial de timp
Ei au venit înaintea alor mei. (când au venit? înaintea alor mei)

complement circumstanțial de loc
Mașina a oprit lângă ai voștri. (unde a oprit? lângă ai voștri)

complement circumstanțial de cauză
Am ieșit pe ultimul loc din cauza alor voștri. (din ce cauză am ieșit? din cauza alor voștri)

complement circumstanțial de scop
Am fost și eu pentru ai mei. (pentru cine am fost? pentru ai mei)

complement circumstanțial condițional
În locul alor tăi, nu  ți-aș mai da bani. (cu ce condiție nu aș mai da? în locul alor tăi)

complement circumstanțial concesiv
În pofida alor mei, m-am înscris la facultate. (în pofida cui? în pofida alor mei)

complement circumstanțial instrumental
A reușit datorită alor săi. (datorită cui a reușit? datorită alor săi)

complement circumstanțial sociativ
A fost la mare împreună cu ai săi. (împreună cu cine a fost? împreuna cu au săi)

complement circumstanțial de relație
În privința alor mei, stau liniștit. (în ce privință? în privința alor mei)

complement circumstanțial opozițional
În locul alor noștri, s-au prezentat alții. (în locul cui? în locul alor noștri)

complement circumstanțial de excepție
În afara alor mei, nu a mai venit nimeni. (cu ce excepție? în afara alor mei)

complement circumstanțial cumulativ
Pe lângă ai noștri, să-i luăm și pe ai voștri. (în afară de cine?)

Adjectiv pronominal posesiv

Adjectivul pronominal posesiv înlocuiește doar posesorul și determină substantivul care denumește obiectul (obiectele) posedat. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

  • Tatăl meu este medic. (meu – adjectiv pronominal posesiv, determină substantivul tatăl)
  • Al meu tată este medic. (al meu – adjectiv pronominal posesiv, determină substantivul tată)

! Orice pronume posesiv care stă lângă substantivul pe care-l posedă, devine adjectiv pronominal posesiv, cu câteva excepții:

  1. dacă pronumele posesiv este însoțit de prepoziție
  2. dacă este însoțit de articolul posesiv de forma alor (alor mei, alor săi)

În general locul adjectivului posesiv este după substantivul determinat, dar există și situații în care adjectivul posesiv stă înaintea substantivului determinat. În ambele situații poate fi sau nu însoțit de articolul posesiv. (prietena ta, o prietena a ta, numeroasele tale prietene, ale tale prietene).

Funcția sintactică a adjectivul pronominal posesiv

Adjectivul posesiv are întotdeauna funcția sintactică de atribut adjectival.

Ne-au vizitat prietenii noștri. (care prieteni? noștri)

5 comentarii la “Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv

    1. Dacă ar fi fost mai complicate, comentariul ar fi fost, probabil: Sunt prea complicate exemplele! Cine le înțelege pe cele simple poate să le înțeleagă și pe cele complicate.

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată.