Substantivul la cazul nominativ

Substantivul la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Poate avea funcția sintactică de subiect, nume predicativ, atribut apozițional şi poate fi articulat sau nearticulat.

Mai jos, exemple cu cele mai întâlnite funcții sintactice. O lista extinsă de exemple găsiți la exemple de propoziții cu substantive la cazul nominativ.

Întrebări pentru
cazul nominativ
cine? ce? care?

Forme articulate la cazul nominativ

masculin sg / pl omul / oamenii fratele / frații codrul / codrii fiul / fiii
neutru sg / pl dealul / dealurile teatrul / teatrele fluviul / fluviile paiul / paiele
feminin sg / pl casa / casele basmaua / basmalele ziua / zilele vulpea / vulpile

Forme nearticulate la cazul nominativ

masculin sg / pl (un / niște) om / oameni frate / frați codru / codri fiu / fii
neutru sg / pl (un / niște) deal / dealuri teatru / teatre fluviu / fluvii pai / paie
feminin sg / pl (o / niște) casă / case basma / basmale zi / zile vulpe / vulpi

Funcții sintactice la cazul nominativ

Subiect

  • întrebări specifice funcției sintactice: cine? ce?

Cartea este pe masă. (întrebare: Ce este pe masă?)
Studentul a trecut examenul cu notă mare. (întrebare: Cine a trecut examenul?)

Nume predicativ

  • întrebări specifice funcției sintactice: cine este? ce este?

Aceasta este o femeie frumoasă. (întrebare: Ce este?)
Ea este Maria. (întrebare: Cine este?)

Atribut apozițional

  • întrebări specifice funcției sintactice: care?

Sora mea, Maria, este studentă. (întrebare: Care soră?)