Locuțiuni substantivale

Locuțiunile substantivale reprezintă numele unor obiecte și sunt exprimate prin grupuri de două sau mai multe cuvinte care au înțelesul unui substantiv și se comportă gramatical precum un substantiv. Majoritate locuțiunilor substantivale sunt derivate din locuțiuni verbale, rezultate prin substantivarea verbului la infinitivul lung.

locuțiune
verbală
locuțiune
substantivală
înțelesul
locuțiunii
a strânge în brațe strângere în brațe îmbrățișare
a ține minte ținere de minte memorie
a face bine făcător de bine binefăcător
a-i părea rău părere de rău regret
a înceta din viață încetare din viață moarte
a băga de seamă băgare de seamă atenție

În analiza gramaticală cuvintele componente ale locuțiunii substantivale nu pot fi examinate separat. Gramatical, locuțiunea substantivală are valoarea unui substantiv, prin urmare poate avea forme de singular și plural, poate fi articulată sau nearticulată, poate fi declinată, poate fi însoțită de un adjectiv și poate fi înlocuită prin pronume.

locuțiune neart/art singular/plural declinare +adjectiv
ținere de minte ținere de minte/
ținerea de minte
ținere de minte/
țineri de minte
N. A. ținerea de minte
D. G ținerii de minte
scurtă ținere de minte