Propoziția circumstanțială de cauză

Propoziția circumstanțială de cauză sau cauzala (CZ) este propoziția subordonată care îndeplinește în frază rolul unui complement circumstanțial de cauză, arătând cauza acțiunii sau însușirii din regentă.

Am mâncat un măr de foame. (de foame ‒ complement circumstanțial de  cauză; din ce cauză am mâncat?)
Am mâncat un măr1/ deoarece mi-e foame.2/(P2 ‒ CZ; din ce cauză am mâncat?)

Ea a murit de bătrânețe. (de bătrânețe ‒ complement circumstanțial de  cauză; din ce cauză a murit?)
A murit1/ din cauză că era bătrână.2/(P2 ‒ CZ; din ce cauză a murit?)

! Acțiunea verbului din subordonata de cauză este anterioară acțiunii exprimate de verbul din regentă. Acțiunea exprimată în regentă este efectul acțiunii din cauzală.
Deoarece îl cunosc,1/ am încredere în el.2/ (P1 ‒ cauzală → cauză; P2 → efect)

O lista extinsă de exemple găsiți la exemple de propoziții circumstanțiale de cauză.

Întrebări și recunoaștere

Întrebări
din ce cauză? din ce pricină?

Clasificarea cauzalelor

În funcție de cum este exprimată cauza, ca o cauză pur și simplu sau ca argument, cauzalele se împart în: cauzale propriu-zise și cauzale argumentative.

Propoziția cauzală propriu-zisă

– exprima o cauză directă și este introdusă prin conjuncțiile că, căci, cum, deoarece, fiindcă, întrucât,  dacă, unde și prin locuțiuni conjuncționale de vreme ce, din cauză că, din pricină că, pentru că, de bine ce. Uneori poate fi introdusă și prin pronume relative cu prepoziții (de, din, pentru).
Te-am ajutat1/ fiindcă m-ai rugat.2/

– exprimă o cauză indirectă, nu exprimă cauza acțiunii din regentă și are de obicei o regentă interogativă sau enunțiativă imperativ; este introdusă doar prin elemente conjuncționale (cele de mai sus, mai puțin cum, din cauză că, din pricina că); cele mai frecvente elemente introductive: că (+doar), că (+pasămite), că (+abia)
Unde pleci,1/ că abia ai venit.2/

Propoziția cauzală argumentativă

– exprimă o cauză indirectă (sunt o subspecie a cauzalelor care exprimă o cauză indirectă) și arată motivul pentru care vorbitorului i se pare necesară acțiunea din regentă (regenta fiind o propoziție interogativă sau exclamativă); sunt introduse prin dacă, de vreme ce, când, câtă vreme, de, din moment ce, o dată ce.
De vreme ce te-am rugat1/ să vii2/ de ce nu ești aici?1/

Termeni regenți

Propoziția circumstanțială de cauză determină următoarele:

verb sau locuțiune verbală
A venit1/ pentru că nu l-am sunat.2/

adjectiv
Era tristă,1/ din cauză că luase notă mică.2/

interjecție
Balonul poc!1/ din cauza că a fost înțepat.2/

Elemente relaționale

Propoziția circumstanțială de cauză se introduce în frază prin următoarele:

conjuncții subordonatoare (deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă (=pentru că), de, că (= pentru că))
Nu mănâncă1/ deoarece nu are ce.2/

locuțiuni conjuncționale subordonatoare (din cauză că, din pricină că, din moment ce, de vreme ce, de bine că, pentru că, câtă vreme, o dată ce)
N-a venit la spectacol,1/ pentru că n-a avut bilet.2/

adverbe relative cu valoare de conjuncție subordonatoare (unde, când, cum (=pentru că))
Cum era sfârșit,1/ s-a dus la culcare.2/

pronumele relativ (ce, cât) + prepoziții
Nu am plecat1/ de ce credeți voi.2/
E supărat1/ de câte a văzut.2/

Topica

Circumstanțiala de cauză poate sta înainte sau după regentă. Atunci când sunt introduse prin cum stau înaintea regentei, iar când sunt introduse prin și căci se află după regentă.
Nu știu,1/ pentru că nu am învățat.1/
Pentru că nu am învățat,1/ nu știu.2/

Propoziția cauzală poate fi și intercalată în regentă.
Cred1/ că2/ dacă nu asculți de părinți,3/ bine nu ajungi.2/

Punctuația

De regulă, subordonatele circumstanțiale cauzale se despart de regentă prin virgulă, indiferent dacă se află înainte sau după acestea. Virgula este obligatorie atunci când cauzala este introdusă prin cum, precum și cele care au un corelativ în regentă sau când cauzala este intercalată.
Ea,1/ fiindcă a adormit,2/ nu a mers la școală.1/