Propoziția circumstanțială de scop

Propoziția circumstanțială de scop sau finală (CS) este propoziția subordonată care îndeplinește în frază rolul unui complement circumstanțial de scop, arătând scopul acțiunii din regentă.

Maria s-a dus la magazin după fructe. (după fructe ‒ complement circumstanțial de scop; cu ce scop s-a dus?)
Maria s-a dus la magazin1/ ca să cumpere fructe.2/ (P2 ‒ CS; cu ce scop s-a dus?)

Au învățat mult în vederea testelor. (în vederea testelor ‒ cu ce scop au învățat?)
Au învățat mult1/ ca să știe la teste.2/ (P2 ‒ CS; cu ce scop au învățat?)

O lista extinsă de exemple găsiți la exemple de propoziții circumstanțiale de scop.

Întrebări și recunoaștere

Întrebări
cu ce scop? în ce scop?

Termeni regenți

Propoziția circumstanțială de scop determină următoarele:

verb sau locuțiune verbală
A mers la tribunal1/ ca să i se facă dreptate.2/

interjecție
Hai mai repede1/ ca să ajungem la timp.2/

Elemente relaționale

Propoziția circumstanțială de scop se introduce în frază prin următoarele:

conjuncții subordonatoare (să, ca să, ca … să, de (= ca să, să))
Se chinuie1/ -i învețe pe toți colegii lui.2/

locuțiuni conjuncționale subordonatoare (pentru ca să, pentru ca … să, că doar, că doar de, doar de, să nu cumva să, ca nu cumva să)
Am oprit la un popas1/ pentru ca să ne odihnim.2/

adverbul doar sau doar-doar
Se ținea după fusta ei,1/ doar va primi ceva.2/

pronume relativ + prepoziție
A plecat 1/ după ce avea de luat.2/

Confuzii cu alte subordonate

Subordonata circumstanțială de scop poate fi confundată cu propoziția circumstanțială de cauză.

Atât propoziția circumstanțială de scop, cât și cauzala, exprimă o motivare a acțiunii din regentă. Deosebirea dintre cele două constă în felul acțiunii: cauzala prezintă o acțiune reală, care se întâmplă înaintea acțiunii din regentă, iar propoziția finală exprimă o acțiune realizabilă, care urmează să se îndeplinească după acțiunea din regentă.

Pentru a nu le confunda, trebuie ținut cont de următoarele aspecte:

– în fraza cu circumstanțiala de scop, indiferent de locul ei, ordinea acțiunilor este: acțiune din regentăacțiunea din finală

Merg la școală1/ să-mi cunosc colegii.2/
Să-mi cunosc colegii,1/ merg la școală.2/

– în fraza cu circumstanțiala de cauză, ordinea acțiunilor este: acțiune din cauzalăacțiune din regentă

Pentru că știu orașul1/ voi fi ghidul vostru. 2/

– subordonata circumstanțială de scop se construiește cu moduri care exprimă acțiuni nerealizate, dar realizabile (conjunctiv sau imperativ); ! circumstanțiala de cauză nu se construiește niciodată cu verbe la aceste moduri

Se ambiționează1/ să ia premiul întâi.2/
Du-te 1/ de te spală.2/

– circumstanțiala de scop este introdusă prin conjuncțiile să, ca să, ca ... să(pentru modul conjunctiv) sau de(pentru modul imperativ); ! cauzala nu se introduce niciodată prin aceste conjuncții.

Topica propoziției circumstanțiale de scop

De obicei, circumstanțialele de scop stau după propozițiile regente, dar pot sta și înaintea acestora. Finala poate fi și intercalată în propoziția regentă.

Punctuația propoziției circumstanțiale de scop

De regulă, când stau după regente, circumstanțialele de scop nu se despart prin virgulă de regente. Când stau înaintea acestora, se despart prin virgulă.
Am plecat1/ să cumpăr mere.2/
Ca să-ți dau bani,2/ de aceea te-am chemat.2/