Propoziția predicativă suplimentară

Propoziția predicativă suplimentară (PRS) este propoziția subordonată care înlocuiește în frază un element predicativ suplimentar pe lângă un verb din regentă, exprimând o acțiune simultană referitoare la subiectul, complementul direct, indirect sau de agent al regentei.

Îl vedeam râzând. (râzând ‒ element predicativ suplimentar)
Îl vedeam1/ cum râde.2/ (P2 PRS)

O găsesc neschimbată. (neschimbată ‒ element predicativ suplimentar)
O găsesc1/ precum era.2/ (P2 PRS)

Întrebări și recunoaștere

Propoziția predicativă suplimentară nu se recunoaște cu ajutorul întrebărilor. Identificarea ei se face analizând contextul și surprinzând dubla determinare simultană.
! De reținut este că această subordonată concentrează în ea valorile propozițiilor atributive și completive.

Nu l-am văzut1/ să fi fost afectat de întâmplare.2/ (determină verbul nu am văzut și pronumele personal l-)

Termeni regenți

Datorită dublei determinări, propoziția predicativă suplimentară are ca elemente determinate în propoziția regentă părți de vorbire diferite, grupate simultan două câte două:

verb cu funcție de predicat și un substantiv, pronume sau numeral cu funcție de subiect, de complement direct, de complement indirect sau complement de agent

Îl aud1/ cum cântă.2/ (P2 ‒ PRS; determină verbul aud și pronumele personal cu funcție de complement direct îl)
A fost condusă de el 1/cum l-a găsit.2/ (P2 ‒ PRS; determină verbul a fost condusă și pronumele personal cu funcție de complement de agent de el)

locuțiune verbală cu funcție de predicat și un substantiv, pronume sau numeral cu funcție de subiect, de complement direct sau de complement indirect

Copiii au rupt-o la fugă1/ așa cum erau îmbrăcați.2/ (P2 ‒ PRS; determină locuțiunea verbală au rupt-o la fugă și substantivul cu funcție de subiect copiii)

verb sau locuțiune verbală la infinitiv sau gerunziu (moduri nepredicative) și un substantiv, pronume, sau numeral cu funcție de subiect, de complement direct sau indirect

A le vinde1/ cum sunt acum.2/ înseamnă o pierdere de bani.3/ (P2 ‒ PRS; determină verbul la infinitiv a vinde și pronumele personal cu funcție de complement direct le)

interjecție predicativă și un substantiv, un pronume sau un numeral cu funcție de subiect sau de complement direct

Iată-l1/ cum arăta acum câțiva ani.2/ (P2 ‒ PRS; determină interjecția iată și pronumele personal cu funcție de complement direct -l)

Elemente relaționale

Propoziția predicativă suplimentară se introduce în frază prin următoarele:

conjuncții subordonatoare că, să și locuțiunea conjuncțională subordonatoare așa cum
Profesorul își lasă elevii 1/ iasă în pauză mai repede.2/

pronume relative și adjective pronominale relative cine, ce
Uitați-vă la ea1/ ce greșeală a făcut.2/

pronume nehotărâte câți, câte
O știu1/ câte parale face.2/

adverbe relative cum, precum, cât, ce (=cât)
Le vând1/ precum sunt.2/

Modurile

Subordonata predicativă suplimentară se construiește cu verbe la modurile indicativ, condițional-optativ, conjunctiv și prezumtiv.

modul indicativ
Îl văd1/ nu e în apele lui.2/

modul condițional-optativ
Nu-l văd1/ c-ar putea face una ca asta.2/

modul conjunctiv
Își lasă copiii1/ să se joace.2/

modul prezumtiv
Mi-o imaginez1/ așa cum o fi arătând acum.2/

Confuzii cu alte subordonate

Predicativa suplimentară poate fi confundată cu propoziția predicativă, atributivă, completiva directă sau cu circumstanțiala de mod.

Topica

De regulă, predicativa suplimentară stă după propoziția regentă, dar sunt și situații în care stă înaintea cesteia.
Cum au  fost1/ le-am vândut.2/

Punctuația

De obicei, subordonata predicativă suplimentară nu se desparte prin virgulă de regentă. În anumite cazuri, când este izolată poate fi despărțită prin virgulă.
Parcă o văd pe mama,1/ cum era în tinerețe.2/