Sintaxa propoziției

Propoziția este cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă o comunicare cu înțeles deplin și care are un singur predicat.


Gramatica modernă definește mai cuprinzător propoziția: o unitate de bază a sintaxei, care are însușirea de comunica (predica) idei cu caracter informativ, afectiv sau de voință prin intermediul unui predicat (verbal, nominal, adverbial și interjecțional) sau intonație predicativă.  De regulă, propoziția are un singur predicat. Excepție face propoziția lipsită de verbe la modurile personale (propozițiile nominale).

  • Eu mănânc un măr.
  • Eu mănânc un măr/ pe care l-am cules din pom,/ dar pe care nu l-am spălat./

Obiectul de studiu al sintaxei propoziției

Sintaxa propoziției studiază :

  • propoziția independentă de relațiile ei cu celelalte unități sintactice asemănătoare
  • clasificarea propozițiilor independente, unitățile sintactice specifice propoziției ‒ părțile de propoziție (subiectul, predicatul, atributu, complementu, elementul predicativ suplimentar și apoziția)
  • tipurile de raporturi existente între părțile de propoziție (coordonare, subordonare, predicație și apoziționale)
  • construcțiile sintactico-stilistice din structura propoziției (elipsa, subînțelegerea, includerea, suspensia, izolarea, repetiția, tautologia)
  • altele