Propoziția completivă directă

Propoziția completivă directă (CD) este propoziția subordonată care îndeplinește în frază funcția de complement direct pe lângă cuvântul determinat din regentă.

Întrebări
pe cine? ce?

Citește-mi o poveste. (o poveste ‒ complement direct; ce să citești?)
Citește-mi1/ orice dorești.2/(P2 ‒ CT; ce să citești?)

A învățat a socoti. (a socoti ‒ complement direct; ce a învățat?)
A învățat1/ să socotească.2/ (P2 ‒ CT; ce a învățat?)

O lista extinsă de exemple găsiți la exemple de propoziții completive directe.

Termeni regenți

Completiva directă determină următoarele:

verb tranzitiv
Vreau1/ să merg la film.2/  (ce vreau?)

locuțiune verbală
N-am băgat de seamă1/ că a venit seara.2/ (ce n-am băgat de seamă?)

interjecție cu valoare de verb predicativ (uite, poftim, iată, iacă, iaca, iacătă)
Iată1/ unde am ajuns din cauza ta.2/

Elemente relaționale

Completiva directă se introduce în frază prin următoarele:

pronume relative sau adjective pronominale relative (care, cine , ce, cât, cel, ce)
Ea ne-a povestit1/ ce film a văzut.2/

pronume nehotărâte sau adjective pronominale nehotărâte (oricare, orice, oricât)
Ascult cu atenție1/ pe oricine îmi dă sfaturi.2/

adverbe relative (unde, cum, cânt, cât, încotro)
Voi n-ați știut1/când veți veni.2/

conjuncții subordonatoare (că, să, ca … să, dacă, de)
Au decis1/ ca fiecare cadou să fie împachetat.2/

locuțiuni conjuncționale subordonatoare (cum că, cum de, precum că)
Au aflat de la televizor1/ cum că va veni vreme rea.2/

Confuzii cu alte subordonate

Subordonata completivă directă poate fi confundată cu propoziția subiectivă.
Știu1/ că mâine va plouă.2/ (P2 ‒ CD; “eu” știu ‒ subiect subînțeles, el face acțiunea; ce știu?)
Se știe1/ că mâine va ploua.2/ (P2 ‒ SB; nu are subiect; ce se știe?)

Topica

De obicei, propoziția completiva directă stă după regentă. Atunci când vorbitorul vrea să insiste asupra mesajului, completiva directă stă înaintea regentei.

Ce ai aflat acum,1/ eu am aflat de ieri.2/
Cum am cântat,1/ mi-a spus profesoara la final.2/

Propoziția completivă poate fi intercalată în regentă, atunci când determină un verb la mod nepersonal aflat înaintea regentei.

Văzând1/ că mașina a plecat,2/ o apucă pe jos.1/

Punctuația

Atunci când stă după regentă, propoziția completivă directă nu se desparte prin virgulă. Când este intercalată virgula este pusă după propoziția completivă directă.

Presimțind1/ că sfârșitul e aproape,2/ a recunoscut tot.1/

Atunci când completiva directă se află înaintea regentei, se desparte, de obicei, prin virgulă.
Că nu mai puteam alerga,1/ am simțit imediat.2/