Propoziția predicativă

Propoziția predicativă (PR) este propoziția subordonată care îndeplinește în frază funcția sintactică de nume predicativ al unei propoziții regente; arată însușirea sau caracteristica subiectului din propoziția regentă, prin intermediul unui verb copulativ.

El este darnic. (darnic – nume predicativ)
El este1/ cum sunt oamenii buni la suflet.2/ (P2 ‒ PR)

Ocupația elevului este învățătura. (învățătura)
Ocupația elevului este1/ să învețe2/. (P2 ‒ PR)

O lista extinsă de exemple găsiți la exemple de propoziții predicative.

Întrebări și recunoaștere

Identificarea subordonatei predicative nu se face cu ajutorul întrebărilor, așa cum se face în cazul numelui predicativ. Predicativa poate fi recunoscută după conținut și după faptul că ocupă locul imediat după verbul copulativ din regentă.
Adevărul este1/ că nu am știut.2/ (P2 ‒ PR imediat după verbul copulativ “este”)

Termeni regenți

Predicativa nu are elemente determinate în propoziția regentă, de felul cum au celelalte propoziții subordonate. Ea spune ceva despre subiect prin intermediul verbului copulativ. Prin urmare, ea “determină” un verb copulativ, care reprezintă predicatul nominal incomplet al regentei. Exemple de verbe copulative: a fi, a deveni, a se face (= a deveni), a ajunge (= a deveni), a ieși (= a deveni), a părea, a rămâne (= a deveni), a se naște, a însemna (≠ a scrie, a nota, a face semn) etc.

Verbul copulativ “determinat” poate fi la moduri personale și la moduri nepersonale.

modul indicativ
Decizia lui este1/ să plece.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

modul infinitiv
A deveni1/ ce dorești2/ necesită multă școală.1/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

modul supin
Nu e greu de devenit1/ ce ți-ai propus.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

modul gerunziu
Rămânând1/ cum era,2/ nu a convins pe nimeni.1/ (P1 ‒ PR; P2 ‒ PPr)

Ca mijlocitor al predicativei cu subiectul putem avea și interjecția (copulă) iată.
Iată1/ ceea ce ne trebuie.2/ (echivalentă cu Cartea de română este1/ ceea ce ne trebuie.2/)

Elemente relaționale

Propoziția predicativă este introdusă în frază prin următoarele elemente de relație (relatori):

conjuncții subordonatoare: că, să, ca ... să, dacă, de (= dacă)
Prietenul meu se face1/ nu mă cunoaște.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

locuțiuni conjuncționale subordonatoare: ca și când, ca și cum, după cum, de parcă
Viață este1/ după cum și-o face omul.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

pronume relative sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, cât, cel ce
Problema este1/ cine a fost de serviciu.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

pronume nehotărâte sau adjective pronominale nehotărâte: oricine, orice, oricare, oricât
Melodia este1/ pentru oricine o ascultă.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

adverbe relative: cum, cât, unde, când, încotro
Clasa a rămas1/ cum o știam.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

adverbe nehotărâte compuse cu ori-: oricum, oricât
Viața poate deveni1/ oricum dorim noi.2/

Corelative în regentă

Existența corelativelor în regentă pentru propoziția predicativă este încă un subiect de dezbatere între specialiști. În manualele școlare se menționează că această subordonată nu are corelative.  Alți specialiști consideră că există situații în care această subordonată prezintă corelative. Mai jos, prezentăm astfel de situații.

– elementul corelativ și, ca adverb de mod de întărire, lipsit de funcție sintactică, folosit în aforisme, în fraze brahilogice:
Cum e turcul1/ e și pistolul.2/ – echivalentă cu:
Și pistolul e1/ cum e turcul.2/

! Prin adăugarea în regentă a corelativului așa (adverb de mod), subordonata devine circumstanțială de mod:
Cum e turcul,1/ așa e și pistolul.2/
Așa e și pistolul,1/ cum e turcul.2/

– elemente corelative pronume demonstrative cu valoare adverbială aceasta, aceea, folosite în propoziții anticipate sau reluate
Întrebarea este aceasta,1/ când ne vedem.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
! În manualele școlare aceste subordonate sunt considerate propoziții atributive.
! De remercat că există o relație apozitivă între propoziții, fapt care impune folosirea virgulei.

Confuzii cu alte subordonate

Predicativa poate fi confundată cu următoarele subordonate:

atributivă
Dorința lui este1/ să călătorească.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

! Prin înlăturarea verbului copulativ, aceasta devine atributivă:
Dorința1/ să stea2/ este a lui.1/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ AT)

completivă directă
Ea a devenit1/ ce a dorit.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

circumstanțială de mod
Cărțile sunt1/ cum le vrei tu.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)

Topica

Predicativa stă de regulă după verbul copulativ al regentei. Atunci când vorbitorul vrea să sublinieze mesajul din predicativă, poate sta și înaintea regentei.

Mașina e1/ cum e șoferul.2/
Cum e șoferul1/ e și mașina.2/
Cum e turcul1/ e și pistolul.2/

! În situațiile în care predicativa stă înaintea regentei, pot apărea în regentă corelative, care fac dificilă identificarea predicativelor.
Unde ai dispărut,1/ aceasta e problema.2/ (P1 ‒ PR; P2 ‒ PPr)

Propoziția anterioară este echivalentă cu:
Problema este1/ unde ai dispărut.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PP)

Punctuația

Predicativă nu se desparte prin virgulă de regenta ei.